I. Cadru Geografic și Istoric General
Comuna Băneasa, situată în sud-vestul județului Constanța, face parte din zona Dobrogei de sud, caracterizată printr-un relief de podiș calcaros cu altitudini joase. Teritoriul este format din localitățile Băneasa (reședința), Făurei, Negureni și Tudor Vladimirescu.
Zona a fost favorabilă locuirii umane încă din epoca neolitică, continuând cu epoca romană și medievală, fiind localizată între centre importante precum Durostorum și Adamclisi. Dezvoltarea localităților s-a datorat rutei comerciale și transhumanței. După 1878, odată cu revenirea Dobrogei la România, populația s-a diversificat prin colonizarea cu ardeleni, veterani de război și refugiați din Cadrilater.
Legenda fondării satului Parachioi (Băneasa) vorbește despre un tătar, Beizula, care a descoperit o comoară și a fondat satul „banilor”. Parachioi era centrul economic și social al zonei în secolul al XIX-lea.
II. Evoluția Administrativă și Demografică
· Perioada otomană (până în 1878): Localitățile componente sunt fondate de populații turco-tătare. Parachioi, Calaici, Ghiuvengea sunt menționate ca sate prospere.
· După 1878: Se produce o românizare accentuată prin colonizarea cu veterani de război și ardeleni.
· 1968: Reforma administrativă duce la comasarea satelor Cărpiniș și Valea Țapului în Băneasa.
· 2004: Băneasa devine oraș.
· 2019: Revine la statutul de comună, în urma referendumului local.
Populația a evoluat semnificativ: în 1916 – peste 2300 locuitori în Parachioi; în 2002 – 5384 locuitori; în 2011 – 4964 locuitori. Comuna are o componentă etnică diversă: români, turci, bulgari, romi.
III. Vestigii Arheologice și Patrimoniu
Pe teritoriul comunei au fost identificate importante vestigii:
· Așezare rurală romană (sec. II-III p.Chr.)
· Necropolă Latène (sec. IV-III î.Chr.)
· Tumulii funerari și apeduct roman (Negureni)
· Situri bizantine și medievale
Patrimoniul construit este modest, cu puține monumente istorice clasate. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” este construită în 1904. Nu există monumente istorice înregistrate oficial în Lista Națională actualizată.
IV. Aspecte Economice și Infrastructură
Activități principale:
· Agricultura (cereale, vii, pășuni)
· Zootehnia (ovine, bovine)
· Apicultura
Infrastructura:
· Rețea rutieră bine dezvoltată: DN3 traversează comuna de la nord la sud; DJ391A asigură legătura cu Dobromir.
· Drumuri comunale și vicinale, poduri (21), spații verzi și parcări.
· Dotări publice: primărie, școli, grădinițe, spital, biserici, geamii, cămin cultural, piețe.
V. Viața Spirituală și Educațională
Comunitatea a avut o viață spirituală activă. Primele școli sunt înființate la 1880 (Parachioi) și 1904 (Techederesii). Bisericile ortodoxe și geamiile au fost construite de obștea locală. În perioada interbelică existau și bănci populare.
VI. Elemente de Mediu și Turism
Comuna Băneasa beneficiază de un patrimoniu natural remarcabil:
· Pădurea „Canaraua Fetii” – rezervație faunistică și floristică, cu relief carstic spectaculos, peșteri și vegetație balcanică; habitat al unor specii rare (vipera dobrogeană, vulturul hoitar egiptean).
· Rezervația de mufloni din Negureni – întinsă pe 300 ha, adăpostește cca. 80 de exemplare, alături de fazani și căprioare.
· Mănăstirea Sf. Cuv. Gherman – aflată într-un peisaj natural deosebit, în apropierea pădurii „Canaraua Fetii”.
Concluzii
Comuna Băneasa are o istorie bogată, influențată de migrații, transhumanță, ocupație otomană și apoi de procesul de românizare. Evoluția sa reflectă transformările socio-economice ale Dobrogei. Deși modest în patrimoniu arhitectural, Băneasa compensează prin resurse naturale, diversitate etnică și potențial agricol și turistic.